Románia nemzetiségi bibliográfiája 1990-2001

264 cikk 241-264

T. Magyari Policy and discourse toward ethnic Hungarians media in Romania. Petterns of community media regulation editură/revistă: Manuscript
T.Gallagher Democraţie şi naţionalism în România1989 -1998 editură/revistă: All an: 1999
T.Gallagher O critică a centralismului eşuat şi a egoismului regional din România editură/revistă: In Andreescu G. şi Molnar G. (ed), Problema transilvană,Bucureşti, Polirom, 1999, pp. 100 - 114 ţară: România an: 1999
T.Gallagher Romania, nato and kosovo: right instincts, wrong tactics editură/revistă: Foreign policiy, no. 7 - 8, 1999 - 2000, pp.84 - 95
T.Magyari, V. Veres Duna Televizio erdelyi kozonsege editură/revistă: Hungaria kozalapitvany, 1998, pp. 11 an: 1998
Tanasescu, Florian Raportul asupra evenimentelor de la Targu Mures - unele motivatii si constatari (The report upon the events from Targu Mures - some motivations and findings) editură/revistă: Romanian academy/ Sociologie romaneasca, year 2, no.1-2, pp.49-62 ţară: România, Bucureşti an: 1991 limbă: Romanian cuvinte cheie: Minorităţi etnice(maghiari); relaţii interetnice (conflicte interetnice) gen: Studiu teoretic se găseşte: Biblioteca academiei române rezumat: Sursele de eroare sunt închise în faza exploratoare, iniţiativa departamentală şi mandatul imperativ. Autorul prezintă cum au fost adunate informaţiile, natura şi caracterul lor, modalitatea elaborării de către Raportul Comitetului de Cercetare, cercul Raportului, adresele şi obiectivele comunicării şi analiza Raportului: cauzele şi elementele conflictului interetnic şi o abordare macrosocială.
Teaciuc, Stefan Drepturi sfinte calcate in picioare editură/revistă: 22", nr. 3/2, gds ţară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (identitate); minoritati (ucrainieni) gen: Eseu se găseşte: Biblioteca central universitara, Cluj-Napoca rezumat: Autorul prezinta pe scurt istoria minoritatii ucrainene din Romania, inainte de comunism si in timpul comunismului. Sunt mentionate cererile Uniunii Ucrainenilor din Romania, cum ar fi reinfiintarea scolilor, emisiuni de radio, televiziune, reprezentare la nivelul puterii politice a acestei minoritati.
Trebici, Vladimir Minoritatile nationale din Romania (National minorities from Romania) institut: A.S.E. Bucharest And C.E.D.O.R.; editură/revistă: Imas / Revista de cercetari sociale, 3 year, no. 1, pp. 106-103 ţară: România, Bucureşti an: 1996 limbă: Romanian cuvinte cheie: Demografie (migraţie); minorităţi etnice (maghiari, secui, ceangăi, evrei, ţigani etc.) gen: Studiu etnografic se găseşte: Ccrit rezumat: Studiul examinează situaţia minorităţilor etnice din România, conform recensământului din 1992. Este accentuat mai ales minoritatea etnică maghiară. Sunt examinate de asemenea prinicpalele caracteristici ale maghiarilor: structurile de vârstă şi sex, distribuţia regională şi de asemenea câteva trăsături social - economice. Trebuie subliniat importanţa distribuţiei maghiarilor după religie.
Trebici,Vladimir Commentaria in demographiam(I) editură/revistă: Romanian academy,/ Sociologie romaneasca,year 6,no.1-2,pp.109-120 ţară: România, Bucureşti an: 1995 limbă: Roumanian cuvinte cheie: Cultură(religie) gen: Studiu teoretic(date statistice) se găseşte: Biblioteca academiei române rezumat: Studiul analizează informal problemele demografice din România, datorită necesităţii de a arăta aspectele cele mai puţin înţelese sau greşit înţelese, folosindu-se în principal de rezultatele recensământului din 7 ianuarie 1992. Sunt urmărite problemele minorităţilor şi structura populaţiei după religie.
Turda, Marius Romanii ardeleni si fabula identitatii (The transilvanians and the fabie of identity) editură/revistă: Imas / Polis, 4 year, no.2, pp.143-148 ţară: România, Bucureşti an: 1997 limbă: Romanian cuvinte cheie: Cultură (identitate naţională, naţiune) gen: Studiu teoretic se găseşte: Ccrit rezumat: Articolul prezintă cele mai reprezentative variabile din studiul identităţii naţionale ale celor din Transilvania: volumul populaţiei şi faptul că ei au fost primii pe acel teritoriu, dezvoltarea culturală, rolul lor politic în lume, tradiţiile religioase. Toate acestea dau specificitate acestor oameni. Întrebarea retorică este: "putem vorbi despre un model al identităţii naţionale în cazul celor din Transilvania?"
Varga E. Arpad Csaladok nemzetisegi es felekezeti osszetetele Romaniaban az 1992. evi nepszamlalas eredmenyei alapjan institut: Fundatie De Inovatie Maghiara, Budapesta; editură/revistă: Regio, nr. 3, pg. 81 - 139 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1996 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Cultura (identitate, religie, natiune); relatii interetnice gen: Analizasociologica pe baza recensamantului se găseşte: Ccrit rezumat: Autorul analizeaza rezultatele recensamantului din 1992 in lumina diferitelor grupuri etnice si a structurii familiilor. Deasemnea este preocupat de relatia dintre nationalitate, religie sI casatoriile mixte.
Varga E. Arpad 1992. evi Romaniai nepszamlalas elozetes nemzetisegi adatkozlese institut: Kozmuvelodesi Informacioa Vallalat; editură/revistă: Regio, nr. 3, pg. 74 - 79 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1992 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Demografie (migratie); minoritati etnice (maghiari, ceangai, sasi, evrei); politica (asimilare) gen: Analiza secundara a recensamantului din 1992 se găseşte: Ccrit rezumat: Studiul reflecta pe lipsurile Recensamantului populatiei din 1992 prezentand primele date referitoare la structura etnica si religioasa a populatiei. Scaderea numarului maghiarilor este explicat cu urmatoarele: statisticile referitoare la emigrarea din Romania nu sunt exacte, lipsesc datele referitoare la urmarile politicilor de asimilare, ceangai, care traiesc in afara Transilvaniei in Recensamant sunt trecute ca fiind romani.
Vasile, Cristian Fata nevazuta a relatiilor romano-sârbe editură/revistă: 22", gds ţară: România, Bucuresti an: 1999 limbă: Romana cuvinte cheie: Minoritati etnice (conflict etnic) gen: Studiu teoretic se găseşte: Biblioteca "Octavian Goga", Cluj-Napoca rezumat: Prietenia traditionala" romano sarba ar putea fi afectat? iremediabil daca Romania ar continua sa se pronunte în favoarea punctului de vedere oficial al NATO privind criza din Kosovo. (Scurt referat istoric)"
Vecsei Karoly Ciganyok a szekelyfoldi Parajdon editură/revistă: Regio, nr. 1 - 2, pg. 64 - 77 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1995 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Cultura (religie, simboluri nationale, identitate nationala, stereotipii); relatii interetnice (tensiune interetnica), politca (partide politice, udmr, marginalizare), minoritati etnice (romi,maghiari) gen: Ancheta sociologica se găseşte: Ccrit rezumat: Ne este prezentata o comunitate de romi din Praid, jud. Harghita: situatia sociala, familiala a acestora, respectiv conditiile sociale, culturale, igienice si morale ale acestora. Ancheta este asezata intr-un context mai general, autorul prezentand mai pe larg situatia romilor din Romania, accentuand importanta scolarizarii in randul romilor.
Verdery, Katherine Naţionalism, postsocialism şi spaţui în europa de est editură/revistă: Social research, vol.63, pp.77-96 an: 1996 limbă: English cuvinte cheie: Naţionalism gen: Studiu teoretic se găseşte: C.c.r.i.t. rezumat: Articolul examinează cauzele etnonaţionalismului în Europa de Est, relaţia dintre postsocialism şi naţionalism Est European, problema de state-making la răsăritul etnonaţionalismului în regiune.
Veres Valer Kolozs es Kovaszna megyei kisebbsegi identitastudatanak nehany vonasa institut: Elte Btk, Budapest, Ungaria; editură/revistă: Regio, nr. 3 - 4, pg. 19 -58 ţară: Ungaria, Budapesta an: 1997 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Cultura (atitudini, identitate, identitate nationala, natiune, simboluri nationale, auto -heteroidentificare), nationalism, politica (autonomie, discriminare), politici etnice (asimilare), relatii interetnice (conflicte interetnice) gen: Ancheta sociologica, intervuri semi-structurate se găseşte: Ccrit rezumat: Autorul enumera dimensiunile constiintei nationale a minoritarilor maghiari din judetele Cluj si Covasna. Atrage atentia asupra contextului in care se defineste apartenenta etnica: valorile individuale si comunitare, definirea notiunii de "patrie", "pamant natal", "nationalitate", respectiv auto- si heterostereotipiile, perceptia statutului de minoritar si rolul celor mai sus amintiti in strategia de construire a identitatii ."
Victor Iancu Vatra românească editură/revistă: In Gabriel, a. (ed.) România versus România, clavis pp. 40 - 46 p.41, 42
Vilmos, Agoston Mintea transilvănească: ambiguitatea identităţilor etnice şi rezolvarea conflictelor (The transylvanian mind : ambiguity of ethnic identities and conflict resolution) institut: Slavic Research Center, Hokaido University; editură/revistă: Slavic research center ţară: Japan an: 1998 limbă: English cuvinte cheie: Cultură (identitate); politică (stat-naţional); relaţii interetnice (conflicte etnice) gen: Studiu teoretic se găseşte: C.c.r.i.t., on line rezumat: Articolul clarifică termenul "Transilvania" şi terminologia "Transilvanianism". Sunt tratate problema autonomiei Transilvaniei (ceea ce nu e argumentat), posibilităţile pozitive ale valorilor multiculturale, identităţi diferite pe baza unui teritoriu comun, caracterul ambiguu al naţionalismului în Transilvania. Este prezentată lista plîngerilor minorităţii de etnie română din Imperiul Austro-Ungari de după primul Război Mondial, respinse în numele statului naţional Ungar. Se arată ce anume a dus la primele ciocniri dintre maghiari şi români după Decembrie 1989 în multe localităţi din Transilvania, de ce auzim mai degrabă de contradicţiile dintre germani şi armeni, contradicţii mult mai puţin deschise, decît de cele dintre maghiari şi români. În concluzie, aceste tendinţe şi atmosfera generală de dezacord pot duce la o explozie socială interetnică imprevizibilă."
Visniec, Matei editură/revistă: 22", nr. 25/26 ţară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Politica (romania-ungaria, stat) gen: Interviu se găseşte: Biblioteca academica romana, Cluj-Napoca rezumat: in interviul realizat cu Pierre Kende, acesta dezvaluie ideile despre era postcomunista, cu accent pe situatia Ungariei. Prezinta evenimentele din Romania din 1990, din perspectiva maghiara. Pentru rezolvarea problemelor peopune modelul suedez si spera in succesul convorbirilor romano-maghiare.
Voila Raluca Romanii din Iugoslavia, sub presiunea deznationaliz?rii editură/revistă: 22", gds ţară: România, Bucuresti an: 1999 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (identitate nationala); politica (discriminare) gen: Studiu teoretic se găseşte: Biblioteca "Octavian Goga", Cluj-Napoca rezumat: Articol despre situatia romanilor din Iugoslavia, despre discriminare, oprimarea minoritatilor, persecutare, obstructionarea presei de limba romana.
Vokt Zoltan, Dr. Hiperprevedere?! editură/revistă: 22", nr. 44, gds ţară: România, Bucuresti an: 1991 limbă: Romana cuvinte cheie: Nationalism; cultura (simboluri nationale); politica (politici etnice); relatii interetnice (conflict etnic) gen: Eseu se găseşte: Biblioteca academica din Cluj-Napoca rezumat: In acesta rticol se realizeaza o critica a nationalismului extremist a luiC.V. Tudor, Radu Ceontea, etc. Autorul prezinta teama istorica de iredentismul ungur. Analizeaza situatia din Romania cu un scenariu a lui Henry E. Prezinta frica istorica, spaima si ura romanilor fata de maghiari.
W. Zeller, P. Dunay Ungarns außenpolitik 1990-1997. Zwischen westintegratio, nachbarschafts- und minderheitenpolitik editură/revistă: Baden-baden: nomos verlagsgesellschaft, 1998 pp. 213 -214 an: 1998
Zsigmond Csilla Petofi - Schiller egyetem megjelenitese az orszagos roman sajtoban institut: Universitatea "Eotvos Lorand", Budapesta, Ungaria, Doctorand; editură/revistă: Magyar kisebbseg - nemzetpolitikai szemle, nr. 1 ţară: România, Cluj Napoca an: 1999 limbă: Maghiara cuvinte cheie: Educatie; mass-media; minoritati etnice (maghiari) gen: Analiza de continut mass-media se găseşte: Www.hhrf.org rezumat: Studiul este o analiza de continut al articolelor aparute in 4 mari cotidiene in limba romana - articole care prezinta problema invatamantului superior in limba maghiara. Autoarea incearca - pe langa prezentarea unei cronologii al evenimentelor- sa contureze modul de abordare a diferitelor ziare.