|
Saftoiu, Claudiu Riscul de imagine si chestiunea maghiara (Image risk and the hUngarian issue) institut: Total Radio, News Department; editură/revistă: Political and economical researches institute/ Sfera politicii, 5 year, no.47 , pp.38-40 țară: România, București an: 1997 limbă: Romanian cuvinte cheie: Minorități etnice(maghiarii) gen: Studiu teoretic se găsește: Biblioteca județeană Octavian Goga rezumat: Se urmărește firul rezolvării problemei universității maghiare: promisiunea lui Victor Ciorbea la Budapesta, izbucnirea unor reacții interne, poziția președintelui și punerea în umbră a problemei o dată cu trecerea ei în senatul UBB.
Schiopu, Madalina Refugiati in Romania editură/revistă: 22", nr. 8, gds țară: România, Bucuresti an: 2001 limbă: Romana cuvinte cheie: Demografie (migratie); politica (legislatie, cetatenie) gen: Ancheta se găsește: Biblioteca academica din Cluj-Napoca rezumat: In acest articol sunt prezentate legile internationale si cele romanesti referitoare la refugiati, institutiile din Romania care se ocupa de refugiati si soarta catrova refugiati din Romania.
Schopflin, George Societate civila, etnie si stat. Orelatie cu trei elemente (Civile society, etny and state. Arelation with three elements) institut: London University - Departement For Slavonic And Eastern-European Studies; editură/revistă: Imas / Polis, 7 year, no.1, pp.90-101 țară: România, București an: 2000 limbă: Romanian cuvinte cheie: Cultură (multietnie); politică (stat); societate civilă gen: Studiu teoretic se găsește: Ccrit rezumat: Studiul dorește să arate faptul că națiunea democratiă modernă este compusă din trei elemente: societate civilă, stat și etnicitate. Ele sunt independente; nu există un echilibru perfect între ele. Statul modern trebuie să promită un anume grad al omogenității etnice, cu ajutorul sistemului educației publice. O societate civilă nu funcționează cu succes în absența statului. Solidaritatea trebuie să stea la baza consimțământului de a fi guvernat. Etnicitatea are un rol important în obținerea acestui consimțământ. De aceea în statele multietnice acest consimțămînt este imposibil de obținut."
Schopflin, George Ratiune, identitate si putere (Reason, identity and power) institut: London University - Departement For Slavonic And Eastern-European Studies; editură/revistă: Imas / Polis, 7 year, no.1, pp.76-89 țară: România, București an: 2000 limbă: Romanian cuvinte cheie: Culture (identitate)politică (stat) gen: Studiu teoretic se găsește: Ccrit rezumat: Articolul este construit pe baza următoarei întrebări: "puterea trebuie să fie organizată pe baza puterii sau identității?". Autorul susține că opoziția dintre rațiune și identitate este falsă; ele sunt două concepte distincte dar au nevoie una de alta. Rațiunea generează claritate în înțelegerea acțiunilor, consistență, responsabilitate, predictibilitate; identitatea conferă securitate produsă de comunitate și solidaritate. Sintezele dintre rațuine și identitate pot fi stimulate de abilități pe care Europa Centrală și Europa de Est poate să-i aducă integrării europene."
Somesan Maria Oamenii nu invata nimic din istorie editură/revistă: 22", nr.10, GDS țară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (identitate culturala, natiune); politica (legislatie); educatie; cultura gen: Articol??? se găsește: Biblioteca academiei romane, Cluj-Napoca rezumat: Autoarea prezinta propriile ganduri in legatura cu infiintarea universitatii in limba maghiara si perspectiva istorica asupra situatiei ungurilor din Transilvania.
Sora, Mihail Terenuri potential explozive editură/revistă: 22", nr.13, GDS țară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Relatii interetnice (conflice etnic, tensiuni interetnice); minoritati etnice; nationalism gen: Dezbatere (dialog) se găsește: Biblioteca academiei romane, Cluj-Napoca rezumat: Articolul este un dialog intre M.Sora si Pavel Campeanu, despre evenimentele din Targu-Mures. M.Sora relateay[ despre cele intamplate la Tg. Mures, despre infiintarea unei comisii comune UDMR-Vatra Romaneasca, despre declaratia data de UDMR, conform careia ungurii nu vor delipirea Transilvaniei de Romania.
Sorin, Ionita Sistemul de partide din Romania (The system of parties in Romania) institut: S.A.R.; editură/revistă: Political and economical researches institute/ Sfera politicii, 5 year, no.52, pp. 32-38 țară: România, București an: 1997 limbă: Romanian cuvinte cheie: Politică (partide politice) gen: Studiu teoretic se găsește: Biblioteca științelor politice rezumat: Studiul examinează sistemul de partide românești și nu consideră atât de caracteristică și politica pe care se bazează nu este atât de incomprehensibilă precum este considerat de obicei. Autorul intenționează să identifice câteva caracteristici ale politicii românești și să le pună într-o perspectivă comparativă. Partidele prezentate sunt: PRM, PUNR, UDMR, PDSR și CDR.
Stan, Valentin Tratatul romano-ungar (The Romanian-hUngarian treaty) institut: Bucharest University, History College; editură/revistă: Political and economical researches institute/ Sfera politicii, 4 year, no.41 , pp.45-48 țară: România, București an: 1996 limbă: Romanian cuvinte cheie: Politică (irelații interstatale) gen: Studiu teoretic se găsește: Biblioteca județeană Octavian Goga rezumat: În studiu sunt considerate rezultatele instrumentului juridic impus bilateral româno-ungar și poziția oficială, în timp, față de acest tratat și de asemenea rezultatele semnării din 1996. Sunt analizate refuzul autorității române de a încheia tratatul româno-ungar în martie 1995 și discuția despre Recomandarea 1201.
Stanciulescu, Stefan Nationalism si violenta colectiva (Nationalism and the collective violence) editură/revistă: Romanian academy/ Sociologie romaneasca, year 6, no.1-2, pp.37-44 țară: România, București an: 1995 limbă: Romanian cuvinte cheie: Relații interetnice (violență etnică); minorități etnice gen: Studiu teoretic se găsește: Biblioteca academiei române rezumat: Studiul prezintă conceptul de "violență colectivă" și principalele teorii ale violenței colective. Autorul dorește să identifice ceea ce este specific în violența colectivă de tip naționalist în comparație cu alte tipuri ale violenței colective. Este prezentată reacția fenomenului de agresiune antinațională. Conflictul apare când ordinea simbolică a comunității este contestată, povocată, atacată și distrusă. Violența colectivă de tip naționalist este un epifenomen al violenței definite la un nivel simbolic între cele două comunități, unul încercând să stăpânească iar altul să apere o lume simbolică prin care ei percep un spațiu determinat fizic."
Stefan-Scalat, Laurentiu Pacte și conflicte în transformările post-comuniste :căutarea unui nou contract social institut: Bucharest University, Political Sciences College; editură/revistă: Imas / Polis, 6 year, no.4, pp.57-74 țară: România, București an: 1999 limbă: English cuvinte cheie: Relații interetnice conflicte etnice),coensiune socială gen: Studiu teoretic se găsește: Ccrit rezumat: Acest articol descrie și analizează interacțiunea actorilor politici colectivi în Europa de Est post-comunistă, folosind interpretări normative, etno-naționale, istorice și culturale ale coeziunii sociale. Conflictele etnice nu sunt considerate în mod necesar cele mai consecvențiale, celelalte dimensiuni sau probleme ale ale sistemului politic departe de a fi luate în considerare. Autorul consideră că lipsa conflictlor și nu intensitatea lor poate indica un pericol în viitor al politicii Europei de Est.
Stoenescu, Alex, Mihai Problema evreiasca astazi (The jews problem today) editură/revistă: Political and economical researches institute/ Sfera politicii, 6 year, no.60, pp.41-44 țară: România, București an: 1998 limbă: Romanian cuvinte cheie: Minorități etnice (evreii) gen: Studiu teoretic se găsește: Biblioteca județeană Octavian Goga rezumat: Studiul prezintă câteva aspecte ale problemei evreilor: apariția "nenaturală"al valului evreiesc pe teritoriul româniei, dimensiunea internațională în spațuil incomplet al idealului național, raportul culpabilitate-sancțiune, Ion Antonescu-simbolul unei lungi tragedii, poziția particulară a României așa cum e prezentat de evenimentele din 1940."
Stroe - Brumariu, Raluca Dl. Frunda Gyorgy, senator udmr declara "conceptul de stat national nu are acoperire in realitate editură/revistă: 22", nr. 36, gds țară: România, Bucuresti an: 1993 limbă: Romana cuvinte cheie: Politica (partide politice, udmr, bilingvism, autodeterminare) gen: Interviu se găsește: Biblioteca central universitara "Lucian Blaga", Cluj-Napoca rezumat: In acest interviu Frunda Gyorgy, senator UDMR, contesta denumirea Romaniei ca "stat national", vorbeste despre autodeterminare, legea folosirii limbii materne, despre inmanarea unui memorandum doamnei Lalumiere."
Stroe - Brumariu, Raluca Consiliul minoritatilor nationale editură/revistă: 22", nr. 17, gds țară: România, Bucuresti an: 1993 limbă: Romana cuvinte cheie: Politica (stat, politici etnice) se găsește: Biblioteca central unicersitara "Lucian Blaga", Cluj-Napoca rezumat: In acesta Articol sunt prezentate opiniile unor politicieni minoritari despre infiintarea Consiliului Minoritatilor Nationale. Acestia isi exprima teama ca acesta este doar o propaganda. Pe de alta parte descrie situatia acestui Consiliu, situatie considerata ambiguua, nu se poate stie daca este organizatie guvernamentala sau ONG, sau cine fac parte din acest Consiliu.
Stroe-Brumariu, Raluca Legea minoritatilor nationale editură/revistă: 22", nr. 13, gds țară: România, Bucuresti an: 1994 limbă: Romana cuvinte cheie: Politica (legislatie); minoritati etnice (maghiari) gen: Ancheta se găsește: Biblioteca central universitara, Cluj-Napoca rezumat: In acest articol sunt prezentate opiniile liderilor UDMR si a altor perosnalitati (varujan Vosganian despre legea minoritatilor). Se afirma ca prin aceasta lege nu sunt respectate prevederile Declaratiei de la alba Iulia si a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Se cere autonomia regionala.
Szasz Janos Carnetul unui om cu identitate editură/revistă: 22", nr. 1, gds țară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (multietnic, identitate nationala); politica (stat) gen: Eseu se găsește: Biblioteca academica din Cluj-Napoca rezumat: Autorul isi prezinta gandurile in legatura cu Revolutia din 1989, subliniind ca la Timisoara au luptat alaturi de Tokes Laszlo romani, maghiari, germani. Dar mai tarziu nu s-a facut referire la participarea minoritatilor etnice. Szasz spune ca vede posibila o conciliere nationala. Pe scurt prezinta soarta minoritatilor in timpul comunismului.
Szasz Janos Din carnetul unui om cu identitate editură/revistă: 22", nr. 7, gds țară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Educatie (educatie interculturala); politica gen: Eseu se găsește: Bibiloteca academica din Cluj-Napoca rezumat: Szasz Janos prezinta niste articole referitoare la minoritati etnice, cum ar fi articolul din "Romania Libera" (21 februarie 1990) despre invatamantul minoritar, sau articolul din "Timisoara" despre revolutie si din revista "Beszelo" un articol lui Hajdu Gyozo."
Szasz Janos Exista extremism in Romania? editură/revistă: 22", nr. 18, gds țară: România, Bucuresti an: 1993 limbă: Romana cuvinte cheie: Nationalism; minoritati etnice (maghiari); politica gen: Eseu se găsește: Biblioteca central universitara "Lucian Blaga", Cluj-Napoca rezumat: Autorul isi exprima parerea ca in Romania nu exista extremism maghiar, doar revizionism, dar nici acesta nu apare in cercurile politice (nu exista platforma revizionista in UDMR, nu are revizionisti, etc.). Szasz prezinta problemele maghairilor: porneste de la faptul ca cele semnate in documentul de la Alba Iulia nu au fost realizate, ca astazi reprezentantii puterii nu dau noi dreptur minoritatilor. Prezinta revizionismul maghiar si politica antiromana din timpul lui Horthy, consecintele dictatului de la Viena.
Szepe Gyorgy Position of Hungarians in Romania and Slovakia in 1996 - the Hungarian minority in Romania institut: University Of Pecs; editură/revistă: Nationalities papers, vol. 27, nr. 1, pg. 69 - 77 țară: Uk, Abingdon, Oxfordshire an: 1999 limbă: Engleza cuvinte cheie: Minoritati etnice (maghiari, ceangai); politici etnice (asimilare); cultura (atitudini); politica (discriminare, romania-ungaria, revizionism, partide etnice) se găsește: Centrul de documentare pentru o societate deschisa rezumat: In acest articol ne este prezentata profilul psichosocial al maghiarilor din Romania. Totodata analizeaza capitalul cultural si politic al acestora, respectiv atitudinea majoritatii romane fata de minoritati. |