| |
Kivu, Mircea O abordare empirica a relatiei dintre romani si maghiari (An empirical approach to the relation-ships between Romanians and hUngarians institut: I.M.A.S.; editură/revistă: Imas / Revista de cercetari sociale, 1 year, no.4, pp.3-21 ţară: România, Bucureşti an: 1994 limbă: Romanian cuvinte cheie: Relaţii interetnice (tensiuni interetnice); politică (alegeri, românia-ungaria, partide politice, drepturi colective); cultură (atitudini, auto/hetero identificare) gen: Anchetă sociologică se găseşte: Ccrit rezumat: Articolul prezintă relaţiile dintre români şi maghiari şi încearcă să analizeze şi să înţeleagă motivaţiile, atitudinile şi opiniile lor. Sondajul de opinie publică se concentrează asupra următoarelor probleme: distribuţia reprezentării sociale ale românilor şi maghiarilor având în vedere mediul lor social, imagine de sine şi imaginea celuilalt specifice celor două populaţii, distribuţia atitudinilor faţă de drepturile minorităţilor etnice, felul în care este perceput spaţiul politic român de către români şi maghiari, felul în care este percepută relaţia României cu ţările vecine. Referitor la aceste probleme sunt furnizate date statistice.
Cucerai, Sorin Agresiune si anarhie (Aggression and anarchy) institut: Bologna University - Centre For Central-Eastern Europe; editură/revistă: Imas / Polis, 7 year, no.1, pp.102-113 ţară: România, Bucureşti an: 2000 limbă: Romanian cuvinte cheie: Politică (stat, drepturi colective); cultură (multietnie) gen: Studiu teoretic se găseşte: Ccrit rezumat: Autorul articolului intenţionează să elaboreze un argument general arhic în favoarea existenţei statului. Această premisă al argumentului general arhic este aserţiunea conform căreia agresivitatea este posibilă. Dacă agresivitatea este posibilă atunci statul există sau poate exista. Dacă argumentul arhic general şi argumentul anarhic general au aceeaşi putere, şi justificarea morală a justificării anarhiei individualiste este mai puternică decît orice justificare morală a statului, atunci drepturile libertine de a nega necesitatea existenţei statului nu vor mai putea fi negate, susţine autorul.
Ghibu, Octavian Scrisoare deschisa domnului Szasz Janos editură/revistă: 22",nr. 10, gds ţară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (atitudini, multiculturalism); politica (politici etnice, drepturi colective) gen: Scrisoare se găseşte: Biblioteca academiei romane, Cluj-Napoca rezumat: Scrisoarea reprezinta o replica la articolul lui Szosz Janos, aparut in "22", numarul 1990/7. Ghibu sustine, ca , dupa normele internationale, infiintarea Universitatii in limba maghiara nu este necesara, prezinta efectul negativ al Universitatii Bolyai pana la inchiderea ei. Autorul prezinta opinia sa in legatura cu UDMR. Ghibu sustine infiintarea unei asemenea universitati ar avea un efect negativ chiar si pentru studentii maghiari. La sfarsit isi pune intrebarea de ce lipsesc din dialogurile romano-maghiare multi reprezentanti ai partii romane?"
Colocviul intelectualilor romani si maghiari pentru reconciliere editură/revistă: 22", nr.11, GDS ţară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Cultura (multiculturalism); politica (drepturi colective, drepturile omului, romania-ungaria) gen: Relatare se găseşte: Biblioteca central universitara, Cluj-Napoca rezumat: Acest articol este o relatare despre intalnirea intelectualilor romani si maghiari la Budapesta, in zilele de 19 si 20 martie. Sunt prezentate pe scurt principalele puncte atinse:convietuirea multietnica, drepturi, mijloace de comunicare, necesitatea unor cercetari comune istorice si sociologice, importanta bisericilor, propuneri concrete pentru reconciliere.
Petrescu, Dan Unde se masoara defapt democratia? Budapesta, 19-20 martie 1990. Nota informativa. editură/revistă: 22", nr. 14, gds ţară: România, Bucuresti an: 1990 limbă: Romana cuvinte cheie: Politica (romania - ungaria, drepturi colective); cultura (identitate); natiune (stat - natiune) gen: Comentariu se găseşte: Biblioteca academica dib Cluj-Napoca rezumat: Autorul relateaza evenimentele de la Budapesta. Prezinta pe scurt subiectele abordate: cum ar fi separarea disputelor istorice de cele politice, drepturi comune sau individuale, respectiv propriile idei. Vorbeste despre toleranta reciproca, despre lipsa de competenta a divizarii in "minoritate" si "majoritate"."
|
